Ce se intampla astazi cu scoala din Gostilele?

            COMENTARIU:

Ce se intampla astazi cu scoala din Gostilele???!!!! Am vazut intr-o situatie a evaluarilor din 2013 ca media anilor de studiu este 7,91 si cea obtinuta la examenul national este de 4,83! Rusinos! Mare pacat atat pentru ce a fost, cat si pentru ce o sa fie. Nu bordurile nejustificat de scumpe sunt fundamentul unei comunitati sanatoase, ci mintile luminate ale copiiilor ei. Sa fie teama ca daca se lumineaza numai voteaza pentru 100 de lei cu cine ii plateste???!!!!

                   Anonim

Ce se intampla astazi cu scoala din Gostilele? Este intrebarea care m-a framantat foarte mult in ultimul timp.

       De ce a ajuns scoala din Gostilele aici? 

        Acum patru ani, pe 19 martie 2011, cand am asternut primele randuri ale acestui blog am scris ... dar hotaratoare a fost intamplarea ca am constatat cu stupefactie ca la scoala din sat nimeni nu stie cine a fost Vasile Babus. De asemenea putini tineri au auzit de “preotul batran” si nu stiu nimic de Panait Nitulescu sau Grigore Duhovnicul. Si ma refeream si la unele cadre didactice, este adevarat, foarte tinere, care nu au auzit de „domnul” care a sfintit aceasta scoala si aceasta comunitate cu munca sa plina de straduinta si daruire.

       Cred ca asta este una din cauze.

       In cei 25 de ani de trai printre gostileni mi-a fost dat sa vad parinti de copii scolari care n-au avut un seviciu, care asteapta alocatia copiilor pentru a acoperi o parte din datoriile de pe „caiet” de la bufet, isi cumpara un pachet de tigari si ajung beti morti noaptea acasa fara un ban in buzunar. Am intalnit copii de clasa a patra sau a cincea care nu stiau sa scrie si sa citeasca, sumar imbracati pe vreme rea, cu mari probleme igienice dar care aveau buzunarele burdusite de tigari.

       Cred ca si acestea sunt unele din cauze.

       Am vazut cu ochii mei copii de scoala carati in spate de parinti prin noroaie pentru ca nu aveau incaltari de schimb pentru la scoala, am vazut parinti si bunici ducandu-si zilnic copii sau nepotii la ore pentru a-i apara de cainii de pe strazi. Am vazut copii saracacios imbracati dar curati, cu ghiozdan si toate cele, ducandu-se in fiecare zi la scoala, chiar daca nu de putine ori parintii bat la porti in vecini pentru a imprumuta 3 lei pentru paine.

Cred ca si acestea sunt unele din cauze.

Mari sperante ne puneam in biserica, in tanarul si inimosul preot din sat care, predandu-le religia la scoala, reusise in ultimul timp sa ii atraga catre biserica, sa ofere periodic ajutoare pentru cei mai nevoiasi. Acesta, cu multa staruinta, de cativa ani, cu ajutorul enoriasilor dar si a multor oameni de bine, construieste Casa Praznicala a Bisericii Sfantul Ierarh Nicolae din Gostilele, unde se va infiinta centrul social pentru tinerii din sat cu dotare de calculatoare, internet, biblioteca, etc. Este speranta de a-i atrage pe tineri catre normalitate si de a-i indeparta de „jocurile mecanice” sau „taierea frunzelor la caini”.

        Cei care au urmarit in ultimii ani blogul dedicat bisericii

(http://www.bisericasfantulnicolaegostilele.blogspot.ro)

au putut constata eforturile fantastice ale preotului paroh indreptate in mare masura catre viitorul tinerilor, ajutorarea si educarea lor.

       Si ce sa vezi, aflam cu stupefactie ca din dealul parlamentului s-a decretat ca religia nu mai este obligatorie, ca parintii trebuie sa-si exprime in mod expres dorinta de participare a copiilor la orele de religie.

Cred ca si asta este una din cauze.

       Constatam ca in ultimii 25 de ani scoala romaneasca se degradeaza continuu. Aceasta mai exista azi datorita parintilor, mai ales din mediu urban, care fac eforturi mari pentru pregatirea extrascolara a copiilor lor prin meditatii. Din pacate in mediul rural acest lucru este foarte greu de realizat si speranta o reprezinta oamenii ca Vasile Babus care sunt rari, foarte rari.

       De la caderea comunismului, mai marii lumii au harazit Romaniei statutul de „colonie, furnizoare de materii prime, piata de desfacere pentru produsele societatilor multinationale”. Unde ati vazut dumneavoastra ca cei colonizati stiu sa scrie si sa citeasca, ca stiu ceva despre istoria neamului, a gliei stramosesti? Acest plan diabolic se realizeaza pas cu pas, in fiecare zi, de catre conducatorii lumii in complicitate cu tradatorii de neam si tara (cei cu bordurile).

       Sunt multe de scris dar timpul este necrutator. Trebuie sa incercam sa ajutam, fiecare dupa posibilitati, tinerii de azi, scoala romaneasca. Este datoria noastra sa luptam, asa cum putem, pentru a ne pastra identitatea ca neam si tara.

       Sa ne ajute Dumnezeu!

Un nou raspuns la un comentariu trimis de un "anonim"

Ne-am interesat pentru dumneavoastra si am aflat ca vechea clopotnita avea doua clopote care se afla in noua clopotnita alaturi de un al treilea clopot donat de un bun crestin gostilean.
Va multumim pentru interesul acordat modestelor insemnari despre minunata noastra asezare.

COMENTARIUL UNUI PRIETEN ANONIM

                      Am nimerit intr-o seara, printr-o fericita intamplare, in mijlocul coltului de lume pe care l-ati recreat virtual gratie monografiei unui mare Dascal. Asa oameni se nasc din ce in ce mai rar. Acum "valoarea" are alte neinspirate repere. Multumesc pentru ca incercati sa luptati cu uitarea si cu ignoranta. Daca reusesti sa treci de un birt prea aglomerat si de un ridicol mimetism al orasenescului, vei descoperi inca franturile unui fascinant univers arhaic. Spor! Voi reveni pe blog.

GOSTILELE - 400 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA !

Istoricul Bisericii
„Sfantul Ierarh Nicolae”
din satul Gostilele

III

         

              Numeroase lucrari de reparatii si intretinere au fost necesare si s-au executat;

     - in anul 1929 s-a reparat zidaria, in interior si exterior;

     - in anul 1933 pictura a fost executata din nou de catre pictorii Arnutiu Avachian si C. Grigorescu;

    - in anul 1941 s-au facut reparatii ale urmarilor cutremurului din 10 noiembrie 1940; 

Biserica asa cum arata in anii '80

 

   - in anul 1954 s-au executat reparatii exterioare la zidarie precum si spalarea si renovarea picturii executate de pictorul Gheorghe Trasculescu;

     - in anul 1975 s-a reparat zidaria;

    - in anul 1978 s-a spalat si restaurat pictura de catre acelasi pictor Gheorghe Trasculescu. 

Biserica asa cum arata in anii '80

 

      Din anul 2002 si pana in prezent s-au efectuat numeroase lucrari de reparatii capitale si de constructie:

   - 2002 - împrejmuirea integrală cu gard a curtii  bisericii, înlocuirea usilor interioare si exterioare ale bisericii, demersuri făcute către autoritătile locale pentru retrocedarea bunurilor apartinând Bisericii, confiscate de regimul trecut (cimitir, curtea bisericii, teren arabil), forarea unei fântâni care să asigure necesarul de apă la biserică si casa parohială, zugrăvirea si modernizarea casei parohiale;

      - 2004 - înlocuirea clopotnitei vechi din scândură, cu clopotnită nouă, modernă din zidărie, dotată cu trei clopote;

   - 2005 - lucrări de modernizare a casei parohiale: tâmplărie cu geam termopan, amenajarea spatiului de baie si introducerea apei curente;

   - 2006 – obtinerea dreptului de proprietate asupra terenului arabil al Parohiei Gostilele, în suprafată de 9,04ha, actionarea în instantă a Primăriei orasului Fundulea si a Comisiei Judetene  de Fond Funciar, pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra cimitirului si curtii Bisericii;

 

 

    - 2007- lucrări efectuate la exteriorul Bisericii: acoperis reparat integral cu inlocuirea asterelei, repararea sageacului, burlane, jgheaburi, reconditionarea crucilor de pe turle, turnat placă în interiorul bisericii, montat parchet si lambriu, achizitionarea de strane noi, amenajarea pronaosului cu gresie si faiantă, achizitionarea de obiecte de cult noi (cristelnita, strana cantaret, scaun arhieresc, scaun arhieresc pentru Sfantul Altar, iconostase), dotarea bisericii cu aparate de climă si sobe radiante pe gaz, achizitionarea de acoperăminte pentru Sfânta Masă, dveră nouă si vesminte preotesti noi; 

'80

2013

'80

2013

       - 2008 –  câstigarea procesului cu Primăria orasului Fundulea si cu Comisia Judeteană  de Fond Funciar si dobândirea dreptului de proprietate asupra cimitirului si curtii Bisericii, înlocuirea tâmplăriei vechi degradate cu geam termopan la Sfânta Biserică, continuarea modernizării casei parohiale prin înlocuirea usilor interioare si exterioare, montarea parchetului în casa parohială, înfrumusetarea curtii Bisericii cu gazon si plantarea de brăduti, asigurarea iluminării aleii bisericii prin lămpi electrice decorative, continuarea achizitionării de obiecte de cult noi (sfesnice imparatesti, chivot, sfesnice-Sfanta Masa, suport cadelnite, cadelnite noi); 

        - 2009 - amenajarea exterioară a balconului din biserică cu lambriu, reparatia glafurilor interioare la geamurile bisericii, montarea de jaluzele verticale la geamuri, continuarea achizitionării de obiecte de cult noi, începerea lucrărilor de împrejmuire, curătare si înfrumusetare a cimitirului, amenajarea  cafas-ului si zugravirea acestuia, înscrierea dreptului de proprietate a cimitirului si curtii Bisericii in Cartea funciara; 

 

           - 2010 – reparatii curente la Sfanta biserica –zugravirea exteriorului, reparatii curente la casa parohiala-turnarea trotuarelor, dotarea cu centrala termica, construirea camerei pentru centrala, trotuar garda perimetral, continuarea achiziţionării de obiecte de cult noi (Sfanta Evanghelie, cununii, vas agheazma inox, mocheta, statie de amplificare; 

            - 2011- lucrari curente la Biserica: alee principala intrare, alveole stationare banci, trotuar garda perimetral, montarea de  bancute, intocmirea proiectului pentru construirea Casei Praznicale, (P+mansarda), pentru biblioteca, cancelaria parohiala si sala de zi pentru tineri, demersuri pentru eliberarea cimitirului in instanta, continuarea achizitionării de obiecte de cult noi (Sfant Epitaf); 

GOSTILELE - 400 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA !

Istoricul Bisericii
„Sfantul Ierarh Nicolae”
din satul Gostilele

II

Pe parcursul anilor la Bisericile „Sfantul Ierarh Nicolae” din Gostilele au slujit preoti cu mare dragoste de Dumnezeu, de Sfintele Lacasuri, de enoriasi si de stravechea asezare.

                     Astfel:

          - Preotul paroh Dimitrie Sin Popa a slujit din anul 1834; 

          - Preotul Grigore Duhovnicul a slujit la cele doua biserici pana in anul 1906; 

Preotul paroh Grigore Duhovnicul (?-1906)

 

           - Panait Nitulescu a fost preot paroh din anul 1907 si pana in anul 1932; 

Preotul Panait Nitulescu (1907-1932)

 

             - Preotul paroh Ioan V. Georgescu a slujit din anul 1933 si pana in anul 1992; 

Preotul paroh Ioan V. Georgescu (1933-1992)

 

                 - Ilie Cornel a slujit in anul 1994 pentru o scurta perioada;

            - Tudose Mirel a fost preot paroh din anul 1995 si pana in anul 2002; 

Preotul paroh Tudose Mirel (1995-2002)

 

          - Valentin Ion Soare este preot paroh din anul 2002 si pana in prezent. 

 

Preotul paroh Valentin Ion Soare (1992-prezent)

GOSTILELE - 400 DE ANI DE ATESTARE DOCUMENTARA !

Istoricul Bisericii
„Sfantul Ierarh Nicolae”
din satul Gostilele

I

               "Vechimea satului Gostilele se pierde in negurile vremurilor trecute. Este asezat la poarta Baraganului, la incrucisarea drumurilor ce legau odinioara bogatul judet Ialomita cu Bucuresti. Pe aci, pe drumurile de pamant se scurgeau bogatiile Baraganului in capitala tarii si in porturile Oltenita si Calarasi."

                     In anul 2013 se implinesc 400 de ani de atestare documentara a localitatii:

 

                   Biserica poarta hramul Sfantului Ierarh Nicolae si este asezata pe o colina in mijlocul satului. Iata pisania: 

                     “ Aceasta Sf. Biserica s-au inceput din temelie in anul 1887, luna Aprilie si s-au terminat in anul 1894, luna noiembrie, cu ajutorul piosilor Crestini, prin staruinta D-lui Hagiu Constantin Gheorghe ”

 

                   Locuitorii satului Gostilele au muncit pe mosia acestui arendas executand munci manuale de intretinere si recoltarea cerealelor iar plata ce li se cuvenea era stransa de acest Hagiu Constantin Gheorghe si intrebuintata pentru constructia bisericii.

Biserica Sfantul  Ierarh Nicolae asa cum arata in anii ,80

                  Nu dintotdeauna biserica s-a aflat în acest loc unde este situată astăzi. Primul lăcas de cult, împreună cu cimitirul parohial s-au aflat în fosta vatră a satului, astăzi, inundată de apele Mostistei.

                   Prima atestare documentara a vechii biserici apare in revista B.O.R., Buletinul Oficial al Bisericii Ortodoxe Romane din anul 1934 unde s-a publicat lista preotilor hirotonisiti in timpul Mitropolitului Grigorie al IV-lea Dascalul: „in anul 1834 pe seama Bisericii din satul Gostilele cu hramul Sfantul Ierarh Nicolae a fost hirotonisit ca preot Dimitri Sin Popa”

                     Ca raspuns la ordinul 1090/1908 al Protoieriei Ilfov, preotul paroh Panait Nitulescu scrie:” in aceasta parohie sunt doua biserici. Cea dintai zidita in anul 1488, care a functionat pana in anul 1894 cand din cauza deteriorarii si a ruiniii, fiind inca si mica, neincapatoare pentru locuitorii parohiei a incetat de a se mai face serviciu fiind cu totul ruinata”

                   Asa cum spun si batranii satului, vechea biserica a existat inca de pe vremea  lui Stefan cel Mare si Sfant (1457-1504), si a lui Vlad Calugarul (1482-1495) asociat la domnie cu fii sai Vlad cel Tanar si Radu cel Mare.

 

     Biserica Sfantul  Ierarh Nicolae asa cum arata in anii '80

            Sfântul lacas are o lungime de 25m, o lătime de 12m, fiind în formă de cruce. Pe interior, absidele sunt în formă de semicerc, iar pe exterior, corespund cu o jumătate de octogon. Dispune de o temelie de piatră, zidăria din cărămidă, fiind învelită cu tablă zincată. Pe acoperis se află două turle semete, cu înăltimea de 11m. În interior, găsim un spatiu larg, fără stâlpi de sustinere; in naos exista abside semirotunde. 

 Biserica, asa cum arata in anul 2013

                  Din pictura initiala a bisericii executata in anul 1896 de pictorul G. Traian s-a pastrat doar pictura ctitorilor bisericii Constantin Gheorghe Hagiu si sotia sa Stana.

                        In anul 1933 biserica a fost pictata din nou , in stil realist, de pictorii Arnutiu Avachian si C. Grigorescu, pictura care se pastreza si azi dupa numeroase spalari si renovari.                

  Constantin Gheorghe Hagiu si sotia sa Stana.

                    La inceput biserica a avut clopotnita in turla din fata. Curand au fost date jos cele doua clopote care au produs grave avarii zidului bisericii. In anul 1906 se construieste o clopotnita din lemn, ridicata in partea stanga, langa biserica, care dureaza pana in anul 1960 cand este mutata la poarta. 
 

Clopotnita din lemn construita in anul 1960

                        In anul 2004 se construieste actuala clopotnita, din zidarie si beton, dotata cu un numar de trei clopote. 

Noua clopotnita construita in anul 2004

 

Monografia satului Gostilele, com. Fundulea, jud. Ilfov Partea a VII a

Pagina manuscris a monografiei

                   Pe langa obiceiurile variate ce se obisnuiesc la nunta, botez si inmormantari, mai sunt multe si felurite obiceiuri si datine la diferite sarbatori si in alte zile ale anului. Asa la Craciun sunt urmatoarele obiceiuri: fiecare satean se ingrijeste ca de aceste sarbatori sa aiba obisnuitul porc care indestuleaza casa sateanului. 

Porcul injunghiat si parlit in paie

In seara de ajun, copii umbla cu mos ajunul pe la gospodariile satenilor unde primesc covrigi si nuci. Ei obisnuiesc a ura in felul urmator:

“Foaie verde portocala,

Noi suntem copii de scoala,

Am venit si noi odata,

La un an cu sanatate,

Maica Domnului sa ne-ajute

La covrigi si la nuci multe

Buna dimineata la Mos Ajun”

                   De remarcat ca pe langa copiii de scoala, umbla cu mos ajunul si flacaii.

Sandu, fara varsta, nelipsitul colindator al satului

                   In ziua de ajun, femeile fac asa zisele “turte” din coca de faina stropite cu sirop de zahar, ce reprezinta fesele (scutecele) Domnului. Aceste se impart in vecini. Tot pana in Craciun se umbla cu “brezaia”. Mai multi flacai se intovarasesc; unul din ei se impodobeste cu panglici si basmale. Deasupra capului face din scandura un fel de cioc, ca de barza, care printr’un dispozitiv se poate deschide si inchide producand un clampanit ca de barza. Copii se tin sir dupa “brezaie”; iar aceasta din cand in cand se repede cu ciocul dupa ei. La “Brezaie” se da bani.

                   In zilele Craciunului copii umbla cu steaua. Tot acum o echipa de flacai umbla cu “irozii” (vicleimul) imbracati cu camasi lungi nationale, incinsi cu braie rosii, cu fesuri (chipiuri) din hartie colorata, reprezentand magii, pe Irod, un preot, ciobanii si un inger. Toti sunt inarmati cu sabii de lemn, afara de preot si inger.

In zilele de sarbatoare se schimba caruta cu plugul

                   Acestia merg din casa in casa, dand cate o mica scena din drama uciderii pruncilor de catre tiranul Irod. Primesc de la sateni bani.

                   In seara ajunului de Anul Nou flacaii si chiar oameni insurati, umbla cu plugusorul; copii cu “plugusorul mic” adica fara plug, numai cu clopote si bice, facute din canepa. Unul zice urarea obisnuita iar ceilalti suna din clopote. Spre ziua porneste “plugul mare”. Acum flacaii pleaca cu un plug adevarat, simuland tragerea unei brazde prin ograda caselor, in pocnete de bice si strigate de : manati mai, hai, hai.- In seara Anului Nou, echipe de 5-6 flacai umbla cu colindul pela ferestrele caselor, primind bani.

                   (Se va culege un colind, vechi auzit in sat)

Plugul mare

                   In noaptea de Sf. Vasile gospodarii pun 12 foi de ceapa, in care presara putina sare, lasandu-le pana o doua zi. Aceste foi, reprezantand cele 12 luni ale anului. Foile gasite umede, insemneaza lunile cele ploioase, favorabile plugariei; iar cele svantate lunile secetoase ale anului.

Domnul Vladimir Georgescu, unul din fii "parintelui batran"

9aprilie 1954

                   Tot acum, fete si flacai, se aduna intr’o casa si pun punti. Impletesc pe un fir de busuioc arnic rosu si beteala pe care il pastreza sub perina, cu gandul ca viseaza pe viitorul sot. Alteori aseaza sub mai multe vase cu gura in jos sare, pieptene, carbune, inel, foarfeca etc. O persoana schimba locul vaselor, in timp ce fetele ies afara. La inapoiere cauta sub unul din vase si dupa obiectul gasit dedesupt judeca felul de a fi si ocupatia viitorului sot; daca e carbune va fi brunet, daca e foafeca va fi croitor etc.

                   Ca sa afle timpul (data) maritisului, se duc in grajdul vitelor. Aci daca gaseste vaca dormind se apropie binisor de ea si atingand-o cu varful piciorului, zice: “hei la anul, hei la doi, etc. Si cand vaca se indura sa se scoale, atunci este anul maritatului fetelor. Se mai obisnuieste a se duce pe intuneric la gardul gradinii, fiecare fata alegandu-si un par de care leaga pe intuneric un fir deosebit la culoare. Pe lumina se cauta apoi la parul ales, daca parul este drept, alesul inimii este frumos, daca este stramb si noduros, asa va fi si sotul, cocosat si urat. Cateodata merg pe intuneric in tarla oilor si leaga de gatul unei oi un fir de ata.

                   Apoi, la lumina, dupa varsta oii, judeca pe a viitorului sot, daca va fi tanar sau batran.

                   In ziua de anul nou, dimineata, copii pana la varsta de 10-12 ani, umbla cu sorcova.

Flori, Alexandru si Iulica, gostileni de frunte