Translate

miercuri, 12 octombrie 2011

Monografia satului Gostilele, com. Fundulea, jud. Ilfov (IV)

Familia Ilie Dragomir, relativ "ridicata", din Gostilele, in perioada interbelica (1938)

                   Starea sanitara.  Din cauza hranei neindestulatoare si a abuzului de alcool, la care contribuie si lipsa de higiena a locuintelor, in sat bantuie o multime de boli. In primul rand, vara, cea mai frecventa boala este paludismul. La raspandirea acestei boli contribuie mult apropierea satului de balta Mostistea, unde tantarul “anofel” isi are sediul. Vara nu e chip sa dormi in aer liber sau cu ferestrele deschise, din cauza roirilor de tantari ce zboara si patrund peste tot locul raspandind boala printre copii si chiar oameni in varsta. Cu toata chininizarea ce se face in sat de catre organele sanitare, totusi satenii sunt deseori scuturati de aceasta boala ce slabeste organismul si prepara teren pentru alte boli.
Recolta de pepeni in Gostilele (30 septembrie 1957)
 
                   Cazuri de sifilis nu se cunosc decat 4 (patru). (Aceasta, dupa rezultatul analizei sangelui la toti locuitorii din sat facuta in 1938).                           Tuberculoza isi are in sat victimile sale, intr-un numar de 7 (sapte) familii ai caror membrii sunt aproape curatati de grozava boala. Raspandirea acestei boli in sat provine din cauza lipsei de higiena si a faptului ca hainele celui bolnav de tuberculoza sunt date de pomana si purtate de altii.
                   E nevoie de desinsectie amanuntita in casele bolnavilor si toalele sa fie arse. Asistenta sanitara in sat se face de catre medicul de circumscriptie ajutat fiind de catre un agent sanitar si o moase. Cu toata munca acestora insa, avandu-se in vedere ca are in grija prea multe sate (5) d’lor nu pot controla la timp fiecare gospodarie si fiecare ins in parte.
Inmormantare in Gostilele (03 octombrie 1974)
 
                   Alta cauza, care nu ne face cinste deloc, este faptul ca satenii nu arata prea mare incredere in doctor si doctorii. N-a pierit inca obiceiul invechit de a alerga pela babe si vraci pentru descantece. In sat exista cateva din aceste babe cari insala bunacredinta a oamenilor prin descantece si vraji.
                   Acestea stiu sa descante de deochi, de branca, de buba rea si de orice numai bani sa iasa!
                   S-au vazut sateni care pentru descantece au alergat la distante de mai mult de 20-30 km si cheltuind multe parale, in loc sa se duca la doctor. Pentru medic nu gaseste bani sa-si plateasca vizita, dar pentru descantece sunt instare sa dea oricat.
                   Acestea sunt cazuri foarte dese ce se intampla chiar si la sateni ce-i crezi mai ridicati.
                   Ca medicamente prescrise de babe se innumara si unele “buruieni de leac”, cari sunt intr’o masura oarecare bune; dar sunt unele de care ramai inlemnit.
                   Se da unilor bolnavi sa inghita argint-viu (mercur), se pun ventuze cu sange unor bolnavi, ce din cauza anemiei – au ameteala si dureri de cap, se plamadeste radacini de hrean cu tuica si ceva miere pentru tuberculosi si cate alte lucruri nemaiauzite!
                    In acest sens e nevoie de multa propaganda facuta de catre medici si autoritatile locale.
                   Dar va mai curge multa apa la vale pana se vor desbara satenii de obiceiurile lor invechite.

Un comentariu:

  1. Am nimerit intr-o seara, printr-o fericita intamplare, in mijlocul coltului de lume pe care l-ati recreat virtual gratie monografiei unui mare Dascal. Asa oameni se nasc din ce in ce mai rar. Acum "valoarea" are alte neinspirate repere. Multumesc pentru ca incercati sa luptati cu uitarea si cu ignoranta. Daca reusesti sa treci de un birt prea aglomerat si de un ridicol mimetism al orasenescului, vei descoperi inca franturile unui fascinant univers arhaic. Spor! Voi reveni pe blog.

    RăspundețiȘtergere