Monografia satului Gostilele, com. Fundulea, jud. Ilfov Partea a VII a

Pagina manuscris a monografiei

                   Pe langa obiceiurile variate ce se obisnuiesc la nunta, botez si inmormantari, mai sunt multe si felurite obiceiuri si datine la diferite sarbatori si in alte zile ale anului. Asa la Craciun sunt urmatoarele obiceiuri: fiecare satean se ingrijeste ca de aceste sarbatori sa aiba obisnuitul porc care indestuleaza casa sateanului. 

Porcul injunghiat si parlit in paie

In seara de ajun, copii umbla cu mos ajunul pe la gospodariile satenilor unde primesc covrigi si nuci. Ei obisnuiesc a ura in felul urmator:

“Foaie verde portocala,

Noi suntem copii de scoala,

Am venit si noi odata,

La un an cu sanatate,

Maica Domnului sa ne-ajute

La covrigi si la nuci multe

Buna dimineata la Mos Ajun”

                   De remarcat ca pe langa copiii de scoala, umbla cu mos ajunul si flacaii.

Sandu, fara varsta, nelipsitul colindator al satului

                   In ziua de ajun, femeile fac asa zisele “turte” din coca de faina stropite cu sirop de zahar, ce reprezinta fesele (scutecele) Domnului. Aceste se impart in vecini. Tot pana in Craciun se umbla cu “brezaia”. Mai multi flacai se intovarasesc; unul din ei se impodobeste cu panglici si basmale. Deasupra capului face din scandura un fel de cioc, ca de barza, care printr’un dispozitiv se poate deschide si inchide producand un clampanit ca de barza. Copii se tin sir dupa “brezaie”; iar aceasta din cand in cand se repede cu ciocul dupa ei. La “Brezaie” se da bani.

                   In zilele Craciunului copii umbla cu steaua. Tot acum o echipa de flacai umbla cu “irozii” (vicleimul) imbracati cu camasi lungi nationale, incinsi cu braie rosii, cu fesuri (chipiuri) din hartie colorata, reprezentand magii, pe Irod, un preot, ciobanii si un inger. Toti sunt inarmati cu sabii de lemn, afara de preot si inger.

In zilele de sarbatoare se schimba caruta cu plugul

                   Acestia merg din casa in casa, dand cate o mica scena din drama uciderii pruncilor de catre tiranul Irod. Primesc de la sateni bani.

                   In seara ajunului de Anul Nou flacaii si chiar oameni insurati, umbla cu plugusorul; copii cu “plugusorul mic” adica fara plug, numai cu clopote si bice, facute din canepa. Unul zice urarea obisnuita iar ceilalti suna din clopote. Spre ziua porneste “plugul mare”. Acum flacaii pleaca cu un plug adevarat, simuland tragerea unei brazde prin ograda caselor, in pocnete de bice si strigate de : manati mai, hai, hai.- In seara Anului Nou, echipe de 5-6 flacai umbla cu colindul pela ferestrele caselor, primind bani.

                   (Se va culege un colind, vechi auzit in sat)

Plugul mare

                   In noaptea de Sf. Vasile gospodarii pun 12 foi de ceapa, in care presara putina sare, lasandu-le pana o doua zi. Aceste foi, reprezantand cele 12 luni ale anului. Foile gasite umede, insemneaza lunile cele ploioase, favorabile plugariei; iar cele svantate lunile secetoase ale anului.

Domnul Vladimir Georgescu, unul din fii "parintelui batran"

9aprilie 1954

                   Tot acum, fete si flacai, se aduna intr’o casa si pun punti. Impletesc pe un fir de busuioc arnic rosu si beteala pe care il pastreza sub perina, cu gandul ca viseaza pe viitorul sot. Alteori aseaza sub mai multe vase cu gura in jos sare, pieptene, carbune, inel, foarfeca etc. O persoana schimba locul vaselor, in timp ce fetele ies afara. La inapoiere cauta sub unul din vase si dupa obiectul gasit dedesupt judeca felul de a fi si ocupatia viitorului sot; daca e carbune va fi brunet, daca e foafeca va fi croitor etc.

                   Ca sa afle timpul (data) maritisului, se duc in grajdul vitelor. Aci daca gaseste vaca dormind se apropie binisor de ea si atingand-o cu varful piciorului, zice: “hei la anul, hei la doi, etc. Si cand vaca se indura sa se scoale, atunci este anul maritatului fetelor. Se mai obisnuieste a se duce pe intuneric la gardul gradinii, fiecare fata alegandu-si un par de care leaga pe intuneric un fir deosebit la culoare. Pe lumina se cauta apoi la parul ales, daca parul este drept, alesul inimii este frumos, daca este stramb si noduros, asa va fi si sotul, cocosat si urat. Cateodata merg pe intuneric in tarla oilor si leaga de gatul unei oi un fir de ata.

                   Apoi, la lumina, dupa varsta oii, judeca pe a viitorului sot, daca va fi tanar sau batran.

                   In ziua de anul nou, dimineata, copii pana la varsta de 10-12 ani, umbla cu sorcova.

Flori, Alexandru si Iulica, gostileni de frunte